cingătoare
Rumano[editar]
| cingătoáre | |
| pronunciación (AFI) | [t͡ʃin.gə'to̯a.re] |
| grafías alternativas | cingătóre1, cingĕtóre2 |
Etimología[editar]
De cinge ("envolver") y el sufijo -toare.
Sustantivo femenino[editar]
| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
o cingătoare | niște cingători |
| Genitivo– Dativo |
unei cingători | unor cingători |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
cingătoarea | cingătorile |
| Genitivo– Dativo |
cingătorii | cingătorilor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| cingătoare cingătoareo |
cingătorilor |
- 1 Vestimenta
- Cinto.
- Sinónimos: centură, curea.
- Hiperónimo: fâșie.
Información adicional[editar]
- Anagrama: contrăgeai.