cuțit
Rumano
[editar]| cuțít | |
| pronunciación (AFI) | [kuˈt͡sit] |
Etimología
[editar]Del latín vulgar *cotītum, y este del verbo *cotīre ('afilar'), del latín cotis ('piedra de afilar'), alternativamente se puede derivar del latín vulgar *acutitum[1], del verbo *acutīre, del latín acūtum ('afilado'). Compárese el arrumano cutsut o cãtsut.
Sustantivo neutro
[editar]| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
un cuțit | niște cuțite |
| Genitivo– Dativo |
unui cuțit | unor cuțite |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
cuțitul | cuțitele |
| Genitivo– Dativo |
cuțitului | cuțitelor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| cuțitule cuțite |
cuțitelor |
- 1 Utensilios
- Cuchillo.
Locuciones
[editar]Locuciones [▲▼]
- a avea pâinea și cuțitul
- a avea pâinea și cuțitul în mână
- a fi (certat) la cuțite sau a se avea la cuțite (cu cineva)
- a fi pe muchie de cuțit
- a fi pe o muchie de cuțit
- a pune (cuiva) cuțitul în gât
- a-i ajunge (cuiva) cuțitul la os
- a-i da (cuiva) un cuțit prin inimă
- pe muchie de cuțit
- pe o muchie de cuțit
- cuțit-de-mare
- cuțit de plug