cuvânt
Rumano
[editar]| cuvânt | |
| pronunciación (AFI) | /ku.vɨnt/ |
| silabación | cu-vânt |
| longitud silábica | bisílaba |
| grafías alternativas | cuvântŭ, cuvênt, cuvêntŭ, cuvînt, cuvîntŭ |
| rima | u.vɨnt |
Etimología 1
[editar]Del latín conventum ('acuerdo'), y este de convenīre ('convenir'), de con- y venīre ('venir'), del protoitálico *gʷn-je/o-, del protoindoeuropeo *gʷm-ie/o-.
Sustantivo neutro
[editar]| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
un cuvânt | niște cuvinte |
| Genitivo– Dativo |
unui cuvânt | unor cuvinte |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
cuvântul | cuvintele |
| Genitivo– Dativo |
cuvântului | cuvintelor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| cuvântule cuvânte |
cuvintelor |
- 1 Lingüística
- Palabra, término o vocablo.
- 2
- Declaración.
- Sinónimo: spusă.
- 3
- Narración.
- Sinónimo: istorisire.
- 4
- Discurso.
- Sinónimos: conferință, cuvântare, discurs.
- 5
- Educación.
- Sinónimos: îndrumare, învățătură, sfat.
- 6
- Instrucción u orden.
- Sinónimos: dispoziție, ordin.
- 7
- Promesa.
- Sinónimos: angajament, făgăduială, promisiune.
- 8
- Opinión (expresada).
- 9
- Liberdad.
- 10
- Discusión.
- Sinónimos: ceartă, ciorovăială, discuție.
- 11
- Causa, motivo o razón.
- 12
- Información o noticia.
- Uso: invariante.
- Sinónimos: informație, știre, veste, zvon.
- 13
- Acuerdo o pacto.
- Uso: invariante.
- Sinónimos: acord, convenție, înțelegere, pact.
- 14
- Aptitud hablante.
- 15 Informática
- Formato normal en que se escribe instrucciones y datas al ordenador.
Locuciones
[editar]Locuciones [▲▼]
- a avea cuvântul
- a cere cuvântul
- a crede pe cuvânt
- a curma cuiva cuvântul
- a da cuvântul
- a începe cuvânt
- a înțelege de cuvânt
- a lua cuvântul
- a nu avea
- a nu găsi
- a pune un cuvânt
- a pune un cuvânt bun
- a se ține de cuvânt
- a ști de cuvânt
- a tăia cuiva cuvântul
- a-i lua cuiva cuvântul
- a-și da cuvântul
- a-și ține cuvântul
- cu alte cuvinte
- cu drept cuvânt
- cu un cuvânt
- cuvânt cu cuvânt
- cuvânt de cinste
- cuvânt de cuvânt
- cuvânt de om
- cuvânt de onoare
- în puterea cuvântului
- în puține cuvinte
- în toată puterea cuvântului
- într-un cuvânt
- nu-i cuvânt
- om de cuvânt
- pe cuvânt
- schimb de cuvinte
Información adicional
[editar]- Derivados: binecuvânta, binecuvântare, cuvânta, cuvântare, cuvântăreț, cuvântător, necuvântător, precuvânta, precuvântare
Véase también
[editar]
Forma flexiva
[editar]Forma verbal
[editar]- 1
- Primera persona del singular (eu) del presente de indicativo de cuvânta.
- 2
- Primera persona del singular (eu) del presente de subjuntivo de cuvânta.
Referencias y notas
[editar]- «cuvânt» en DEX online.