rășchia
Rumano
[editar]| rășchia | |
| pronunciación (AFI) | rășchiá /rəʃˈkja/ |
| silabación | răș-chiá |
| acentuación | aguda |
| longitud silábica | bisílaba |
| rima | a |
Etimología
[editar]Del latín vulgar *rasclāre[1], y este de *resticulāre, del latín resticula. Alternativamente de una palabra búlgara. El resultado puede ser debido a disimilación de una forma *răsșia, como con rășchira.
Verbo transitivo
[editar]- 2
- Desenmarañar, desenredar o deshilar..
Conjugación
[editar]Conjugación de rășchia (primera conjugación, incoativo, regular) [▲▼]
| Formas no personales (verboides) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Infinitivo | rășchia | |||||
| Gerundio | rășchiind | |||||
| Participio | rășchiat | |||||
| Formas personales | ||||||
| Modo indicativo | ||||||
| eu, io | tu | el, ea | noi | voi | ei, ele | |
| Presente | eu, io rășchiez | tu rășchiezi | el, ea rășchiază | noi rășchiem | voi rășchiați | ei, ele rășchiază |
| Pretérito imperfecto | eu, io rășchiam | tu rășchiai | el, ea rășchia | noi rășchiam | voi rășchiați | ei, ele rășchiau |
| Pretérito perfecto | eu, io rășchiai | tu rășchiași | el, ea rășchie | noi rășchiarăm | voi rășchiarăți | ei, ele rășchiară |
| Pretérito pluscuamperfecto | eu, io rășchiasem | tu rășchiaseși | el, ea rășchiase | noi rășchiaserăm | voi rășchiaserăți | ei, ele rășchiaseră |
| Modo imperativo | ||||||
| ― | (tu) | ― | ― | (voi) | ― | |
| Presente | - ― | (tu) rășchiază | - ― | - ― | (voi) rășchiați | - ― |
| Leyenda: † arcaico, x no normativo, PART se usa más como participio, ADJ se usa más como adjetivo, ■ cambio ortográfico, ■ irregularidad | ||||||