dimineață

 Entradas similares:  dimineața

Rumano

dimineață
pronunciación (AFI)	dimineáță /di.miˈnea.t͡sə/
silabación	di-mi-neá-ță
acentuación	llana
longitud silábica	tetrasílaba
rima	ea.t͡sə

Etimología

Del latín vulgar *demanitia. Compárense el francés demain, el italiano domani y el catalán demà y dematí.

Sustantivo femenino

1

Mañana.

Adverbio de tiempo

2

De mañana o por la mañana.

Locuciones

Locuciones [▲▼]

• a umbla cu bună dimineața
• bună dimineața
• de dimineață
• dimineața bună
• dis-de-dimineață
• în faptul dimineții

Declinación

Declinación de dimineață  (regular) [▲▼]

	Singular	Plural
Nom./acc. indefinido	sg. dimineață	pl. dimineți
Gen./dat. indefinido	sg. dimineți	pl. dimineți
Nom./acc. definido	sg. dimineața	pl. diminețile
Gen./dat. definido	sg. dimineții	pl. dimineților
Vocativo	sg. dimineață, dimineațo	pl. dimineților