minte

Arrumano

minte
pronunciación	falta agregar

Etimología

Del latín mentem, y este del protoindoeuropeo *méntis ('pensamiento'). Compárese el rumano minte.

Sustantivo femenino

1

Intelecto, inteligencia, mente, pensamiento o razón.

Italiano

minte
estándar (AFI)	['minte]

Forma verbal

1

Forma del femenino plural de minto, participio pasado de mingere.

Rumano

minte
estándar (AFI)	['min.te]

Etimología

Del latín mentem, y este del protoindoeuropeo *méntis ('pensamiento'). Compárese el arrumano minte.

Sustantivo femenino

1

Intelecto, inteligencia, mente, pensamiento o razón.

• Sinónimos: cuget, gând, intelect, inteligență, istețime, iscusință, rațiune.

2 Anatomía

Cerebro.

• Uso: figurado.
• Sinónimo: creier.

3

Cordura, sabiduría o sensatez.

• Sinónimos: gândire, înțelepciune, judecată, sens.

4

Fantasía o imaginación.

• Sinónimos: fantezie, imaginație.

Forma verbal

5

Tercera persona del singular del presente de indicativo de minți.

6

Segunda persona del singular del imperativo de minți.

Locuciones

Locuciones [▲▼]

• cu minte
• fără de minte
• fără minte
• fi în toate mințile
• ieșit din minți
• întreg la minte
• învăța pe cineva minte
• nu fi în toate mințile
• scoate din minți
• se frământa cu mintea
• și aduna mințile
• și frământa mintea
• și frământa mințile
• și ieși din minți
• și pierde mintea
• și pierde mințile

Información adicional

• Derivados: aminte, aminti, cuminte, mintos.

Véase también

• Wikipedia en rumano tiene un artículo sobre minte.

Valón

minte
pronunciación	falta agregar

Etimología

Si puedes, incorpórala: ver cómo

Sustantivo femenino

1

Calumnia, chanchullo, chisme, embrollo, engaño, enredo, falacia, falsedad, falsía, hipocresía o mentira.

• Sinónimos: bleuse, boude, couyonåde, coye, mintreye.

Referencias y notas

• «minte» en DEX online.