însemna

 Entradas similares:  însemnă

Rumano

însemna
pronunciación (AFI)	însemná /ɨn.semˈna/
silabación	în-sem-ná
acentuación	aguda
longitud silábica	trisílaba
rima	a

Etimología 1

Del latín vulgar insignāre ('inscribir'), y este del latín signāre.

Verbo intransitivo

1

Implicar, indicar o significar.

• Sinónimos: implica, indica, semna, semnifica, simboliza, spune.

2

Signifcar (como palabra o expresión).

• Sinónimos: fi, semnifica.

3

Significar (algo importante).

• Sinónimo: rezulta.

Conjugación

Conjugación de însemna   (primera conjugación, puro, irregular) [▲▼]

Formas no personales (verboides)
Infinitivo	însemna
Gerundio	însemnând
Participio	însemnat
Formas personales
Modo indicativo
	eu, io	tu	el, ea	noi	voi	ei, ele
Presente	eu, io însemn	tu însemni	el, ea înseamnă	noi însemnăm	voi însemnați	ei, ele înseamnă
Pretérito imperfecto	eu, io însemnam	tu însemnai	el, ea însemna	noi însemnam	voi însemnați	ei, ele însemnau
Pretérito perfecto	eu, io însemnai	tu însemnași	el, ea însemnă	noi însemnarăm	voi însemnarăți	ei, ele însemnară
Pretérito pluscuamperfecto	eu, io însemnasem	tu însemnaseși	el, ea însemnase	noi însemnaserăm	voi însemnaserăți	ei, ele însemnaseră
Modo imperativo
	―	(tu)	―	―	(voi)	―
Presente	- ―	(tu) înseamnă	- ―	- ―	(voi) însemnați	- ―
Leyenda: † arcaico, x no normativo, PART se usa más como participio, ADJ se usa más como adjetivo, ■ cambio ortográfico, ■ irregularidad

Etimología 2

Del prefijo în- y semn.

Verbo transitivo

1

Aplicar (poner una característica de reconocimiento).

• Sinónimo: semna.

2

Marcar, notar o señalar.

• Sinónimos: marca, nota.

3

Delimitar.

• Sinónimo: delimita.

Conjugación

Conjugación de însemna   (primera conjugación, incoativo, regular) [▲▼]

Formas no personales (verboides)
Infinitivo	însemna
Gerundio	însemnând
Participio	însemnat
Formas personales
Modo indicativo
	eu, io	tu	el, ea	noi	voi	ei, ele
Presente	eu, io însemnez	tu însemnezi	el, ea însemnează	noi însemnăm	voi însemnați	ei, ele însemnează
Pretérito imperfecto	eu, io însemnam	tu însemnai	el, ea însemna	noi însemnam	voi însemnați	ei, ele însemnau
Pretérito perfecto	eu, io însemnai	tu însemnași	el, ea însemnă	noi însemnarăm	voi însemnarăți	ei, ele însemnară
Pretérito pluscuamperfecto	eu, io însemnasem	tu însemnaseși	el, ea însemnase	noi însemnaserăm	voi însemnaserăți	ei, ele însemnaseră
Modo imperativo
	―	(tu)	―	―	(voi)	―
Presente	- ―	(tu) însemnează	- ―	- ―	(voi) însemnați	- ―
Leyenda: † arcaico, x no normativo, PART se usa más como participio, ADJ se usa más como adjetivo, ■ cambio ortográfico, ■ irregularidad

Locuciones

• a însemna cu fierul roșu

Información adicional

• Derivados: însemnare, însemnat, însemnător, însemnătură, preînsemna.

Véase también

• semn, semna